Conditii si semne ale coruptiei

Condiţiile  care favorizeaza apariţia faptelor de corupţiei în unitățile de învățământ şi semnalele lor externe

Fiind considerata un virus extrem de rezistent al zilelor noastre , coruptia are nevoie de conditii  propice pentru a se naste si dezvolta . La modul general , in categoria conditiilor favorizante  create sau tolerate de catre manageri/sef, putem sa include urmatoarele:

a)      Supraveghere defectuoasa pe linie de serviciu si profesionala;

b)     “incadrarea oarba” fata de angajatii cu vechime si fata de angajatii specializati;

c)      Slabiciunile si tarele comportamentale ale personalului din domeniile cu risc ridicat de coruptie;

d)     Exemplul negative al sefilor in cazul acceptarii unor cadouri sau mici atentii oferite de subordonati;

e)      Neluarea masurilor legale/administrative in situatiile de implicare in fapte de coruptie sau incalcarea normelor etice probate, conduce la incurajarea unui astfel de comportament incorrect;

f)      Solicitari ale sefilor, privind rezolvarea unor problem personale de catre subordonati.

    Conditii favorabile aparitiei actelor de coruptie pot apare in orice situatie , daca exista si stimuli sau factori  compatibili cu  dezvoltarea lor . Astfel , putem identifica  si anumite semnale  externe  ale aparitiei  faptelor  de coruptie : 

 a) standard de viaţă inexplicabil de înalt, stil de viaţă luxos, afişarea mai mult sau mai puţin

ostentativă a unor simboluri menite să reflecte statutul social;

b) contacte personale bătătoare la ochi, între personalul instituţiei şi terţi (de exemplu, invitaţii,

activităţi suplimentare, contracte în calitate de consultanţi sau experţi);

c) rezistenţă inexplicabilă împotriva unei modificări a atribuţiilor sau a unei mutări, mai ales

dacă ea poate fi asociată unei promovări, respectiv unei măriri a salariului;

d) executarea de activităţi suplimentare care nu se regăsesc în fişa postului, fără aprobare şi fără

a informa despre aceasta;

e) apariţia închiderii în sine, modificări bruşte ale comportamentului faţă de colegi şi faţă de

şefi, comportament atipic (existenţa unei situaţii de şantaj sau exercitarea unor presiuni din partea

grupărilor infractoare);

f) apariţia unor probleme sociale (dependenţa de alcool, de droguri sau de jocuri de noroc etc.);

g) dorinţa de a se impune în orice împrejurare prin invocarea contactelor din sfera serviciului şi

din cea privată;

h) solicitarea unor favoruri din partea terţilor (condiţii speciale la cumpărarea unor bunuri,

acceptarea suportării plăţii consumaţiei în restaurante , invitaţii la manifestări private sau de afaceri.);

i) manifestări de generozitate neobişnuită din partea firmelor, sau patronilor (de exemplu

sponsorizare, crearea unor facilităţi la plata serviciilor sau a bunurilor comercializate de acestea).

         În afara acestor semnale  ,  pe care le-am inclus în categoria celor neutre, există atitudini şi comportamente care pot fi clasificate drept caracteristice pentru corupţia în rândul cadrelor didactice şi,de aceea, au fost clasificate ca „semnale de alarmă”.

     Comportamentul angajatului din cadrul sistemului de învăţământ trebuie să fie ireproşabil,

pentru că, dacă există cazuri de comportament deviant, imaginea instituţiei va avea de suferit aceasta putand fi acuzata de acte de coruptie   Pentru a creşte cu adevărat nivelul integrităţii funcţionarilor din subordinea managerilor școlari, trebuie evitate anumite situastii generatoare de conditii favorabile  coruptiei  :

a) - nepunerea în aplicare a principiul „mai mulţi ochi”;

b) - orice conducător al unei instituţii îndeplineşte funcţia de model, deci are o obligaţie de

asistenţă faţă de angajaţii săi, astfel lipsa unei  conduite, dar şi a atenţiei acestuia joacă un rol important în aparitia  corupţiei;

c) – lipsa simtului de raspundere  a tuturor cadrelor didactice implicate in actul educativ , ce trebuie sa aiba ca obiectiv comun un serviciu lipsit de corupţie ,mai ales ca  şefului ar trebui sa ii  revina obligaţia de a-şi prezenta eforturile de combatere a corupţiei şi de a urmări ca toţi subordonaţii să fie conştienţi de acest lucru ;

d -  neexistenta   unei parti prejudiciate, care să depună plângere,  prevenirea depinzand  în mod esenţial de capacitatea managerului de a sesiza starea de pericol, de a dispune cele mai potrivite măsuri pentru fiecare caz şi, nu în ultimul rând, de receptivitatea subordonaţilor;

e) – lipsa fundamentarii unor  standarde manageriale , care să conducă prin exemple, sprijinindu-i pe cei care au un comportament integru , ezitandu - se astfel  în aplicara procedurilor  cu privire la comportamentul incorect ;

f) -  iconsecventa managerului institutiei de invatamant în aplicarea măsurilor (favoritismele), naluarea  în serios a  misiunii sale;

g) – lipsa unei  informari permanente şi a atentiei  la tot ce se întâmplă în structura pe care o conduc (daţi atenţie “bursei zvonurilor”, semnalelor venite atât din interior, cât şi din exterior, de

la comunitate);

h)– inexistaenta  unei  asistenţe sporite pentru noi si vechii  angajaţi,avându-se în vedere pericolele la care se expun.

     Este stiut ca fenomenul coruptiei, sub toate aspectele acesteia, nu poate fi eliminat, dar pot fi luate masuri pentru diminuarea lui, cum ar fi:

 - Sa dea atentie definirii clare a competentelor si, daca este cazul, limitarilor libertatii de decizie;

      - Sa discute limitele delegarii competentelor si limitele libertatii de apreciere privind modalitatile de indeplinire a atributiilor profesionale;

- Sa puna in aplicare princiupiul avizarii de legitimitate asupra tuturor documentelor create;

- Sa formeze echipe, respective grupuri de lucru pentru rezolvarea situatiilor delicate si care ar putea constitui amenintari la adresa integritatii subordonatilor;

 - Sa verifice daca se impune insotirea subordonatilor de catre alti salariati cu ocazia controalelor, cercetarilor la fata locului etc.

                 

Reglementarea clară a unor norme transparente a atribuţiilor tuturor  actorilor implicati in actul educativ sunt în măsură să constituie  premise determinante ale  instituirii unui climat „sănătos” de lucru bazat pe corectitudine şi încredere.