Cum este definită corupţia şi care fapte
sunt considerate acte de corupţie?
Considerata a fi un fenomen social grav, corupţia , erodează principiile unei administraţii eficiente şi credibilitatea cetăţenilor în instituţiile statului. Pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, un prim pas necesar îl reprezintă adoptarea unei legislaţii specifice, eficiente şi clare, capabilă să elimine ilegalitatea şi arbitrariul în funcţionarea instituţiilor şi a autorităţilor publice şi din relaţia acestora cu
cetăţenii.
Corupţia poate fi definita ca “devierea sistematică de la principiile de
imparţialitate şi echitate care trebuie să stea la baza funcţionării
administraţiei publice, şi care presupun ca bunurile publice să
fie distribuite în mod universal, echitabil şi egal şi
substituirea lor cu practici care conduc la
atribuirea către unii indivizi sau grupuri a unei
părţi disproporţionate a bunurilor publice în raport
cu contribuţia lor”. (Strategia Naţională
Anticorupţie 2008-2010, p.10)
Conform definiţiei
juridice de drept penal corupţia reprezintă acele fapte
limitative reglementate de lege, precum luarea şi darea de mită, primirea de
foloase necuvenite, traficul de influenţă etc.; constituie activităţile ilicite
desfăşurate în scopul obţinerii de avantaje materiale sau morale, a unor
poziţii sociale sau politice înalte. Corupţia cuprinde încălcarea normelor referitoare
la îndatoririle funcţionarului public, precum şi neîndeplinirea obligaţiilor
legale de către agenţii economici, având un grad sporit de periculozitate
socială, cu profunde consecinţe negative asupra întregului sistem social.
DEX
defineste corupţia ca actiune
de abatere de la moralitate, de la
cinste, de la datorie, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu,
destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune,
pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.
În legislaţia
românească corupţia este reflectată,
in sens restrans , prin definirea anumitor
infracţiuni distincte care se încadrează în termenul
generic de corupţie, precum:
- darea
şi luarea de mită,
- traficul şi cumpărarea de influenţă,
- primirea de foloase necuvenite etc.
Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi
sancţionarea faptelor de corupţie
menţionează trei categorii de infracţiuni, şi anume:
a) infracţiuni de corupţie: luarea şi darea de
mită, traficul de influenţă, primirea de foloase
necuvenite;
b) infracţiuni asimilate celor de corupţie: stabilirea unei valori diminuate a bunurilor
aparţinând operatorilor economici la care statul sau o
autoritate a administraţiei publice locale
este acţionar, comisă inclusiv în cadrul acţiunii de
executare silită, reorganizare sau lichidare
judiciară; acordarea de credite sau de subvenţii cu
încălcarea legii sau a normelor de creditare;
utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte
scopuri decât cele pentru care au fost acordate;
folosirea unei funcţii de conducere într-un partid,
sindicat sau patronat ori în cadrul unei
persoane juridice fără scop patrimonial, pentru a
obţine foloase necuvenite etc.;
c) infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile
de corupţie: tăinuirea bunurilor provenite
din săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau
asimilate; spălarea banilor; abuzul în serviciu;
bancruta frauduloasă; evaziunea fiscală; traficul de
droguri; trafic de persoane ş.a.;
Există insa
si anumite fapte ale funcţionarilor
publici care pot produce
prejudicii importante în cadrul sau prin depăşirea
atribuţiilor lor de serviciu, care nu
trebuie catalogate drept “corupţie”, dacă intenţia
funcţionarului nu a fost de a obţine un avantaj
sau profit pentru el sau pentru altul. Exemple de
astfel de acte prin care se încalcă legile ori
drepturile cetăţenilor sunt:
- neglijenţa,
lipsa de transparenţă; întârzierea nejustificată;
- discriminarea;
abuzul (în serviciu); nerespectarea procedurilor; eroarea legală / judiciară;
neglijenţa în serviciu (proastă funcţionare ori
incompetenţă).
Deşi nu sunt
considerate acte de corupţie, acestea pot favoriza fapte de corupţie sau pot fi
generate de aceasta prin mobilizarea unor sume de bani, foloase sau a
influenţei unei persoane. (Alistar et al, 2006, pp 7-9)
Sunt
calificate ca fiind fapte de coruptie , dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii
pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite si
urmatoarele :
a)
stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială
reală, a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o
autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul
acţiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacţii comerciale, ori a
bunurilor
aparţinând autorităţilor publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei
acţiuni de vânzare a acestora, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere,
de administrare sau de gestionare;
b)
acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii sau a normelor de
creditare, neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a
destinaţiilor contractate ale creditelor sau subvenţiilor ori neurmărirea
creditelor restante;
c)
utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care
au fost acordate. Este considerată infracţiune asimilată faptelor de corupţie
şi fapta persoanei care, în virtutea funcţiei, a atribuţiei ori a însărcinării
primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un agent
economic privat, de a îndeplini pentru acesta vreo însărcinare, de a intermedia
sau de a înlesni efectuarea unor operaţiuni comerciale sau financiare de către
agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent
economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect foloase
necuvenite.
d)
efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu
funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori
încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în
virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;
e)
folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt
destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la
aceste informaţii. Este infracţiune asimilată faptelor de corupţie şi fapta
persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid,
într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei
persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea
sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte
foloase necuvenite.
Degradarea nivelului de trai pentru multi
dintre romani , neadaptarea legislaţiei la condiţiile economice şi sociale
,dorinta de imbogatire rapida prin orice
mijloace , face ca starea de fapt să meargă cu mult înaintea stării de drept ,
în condiţiile în care lipsurile generează specula, iar prohibiţiile de tot
felul influenţează consumul, conturand în principal, tabloul cauzelor concrete care
da nastere fenomenului antisocial
numit corupţie.
Continuare
Continuare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu