Prevenirea coruptiei in scoli

     

        Cum este definită corupţia şi care fapte sunt considerate acte de corupţie?

         

   Considerata a fi un fenomen social grav, corupţia , erodează principiile unei administraţii eficiente şi credibilitatea cetăţenilor în instituţiile statului. Pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, un prim pas necesar îl reprezintă adoptarea unei legislaţii specifice, eficiente şi clare, capabilă să elimine ilegalitatea şi arbitrariul în funcţionarea instituţiilor şi a autorităţilor publice şi din relaţia acestora cu

cetăţenii.

     Corupţia poate fi definita ca  “devierea sistematică de la principiile de imparţialitate şi echitate care trebuie să stea la baza funcţionării administraţiei publice, şi care presupun ca bunurile publice să

fie distribuite în mod universal, echitabil şi egal şi substituirea lor cu practici care conduc la

atribuirea către unii indivizi sau grupuri a unei părţi disproporţionate a bunurilor publice în raport

cu contribuţia lor”. (Strategia Naţională Anticorupţie 2008-2010, p.10)

     Conform definiţiei juridice de drept penal corupţia reprezintă acele fapte limitative reglementate de lege, precum luarea şi darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă etc.; constituie activităţile ilicite desfăşurate în scopul obţinerii de avantaje materiale sau morale, a unor poziţii sociale sau politice înalte. Corupţia cuprinde încălcarea normelor referitoare la îndatoririle funcţionarului public, precum şi neîndeplinirea obligaţiilor legale de către agenţii economici, având un grad sporit de periculozitate socială, cu profunde consecinţe negative asupra întregului sistem social.

      DEX defineste corupţia ca actiune de  abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.

      În legislaţia românească corupţia este reflectată, in sens restrans , prin definirea anumitor

infracţiuni distincte care se încadrează în termenul generic de corupţie, precum:

 -  darea şi luarea de mită,                                                                                       

 -  traficul şi cumpărarea de influenţă,

 -  primirea de foloase necuvenite etc.

Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

menţionează trei categorii de infracţiuni, şi anume:

a) infracţiuni de corupţie: luarea şi darea de mită, traficul de influenţă, primirea de foloase

necuvenite;

b) infracţiuni asimilate celor de corupţie: stabilirea unei valori diminuate a bunurilor

aparţinând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale

este acţionar, comisă inclusiv în cadrul acţiunii de executare silită, reorganizare sau lichidare

judiciară; acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii sau a normelor de creditare;

utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate;

folosirea unei funcţii de conducere într-un partid, sindicat sau patronat ori în cadrul unei

persoane juridice fără scop patrimonial, pentru a obţine foloase necuvenite etc.;

c) infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie: tăinuirea bunurilor provenite

din săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau asimilate; spălarea banilor; abuzul în serviciu;

bancruta frauduloasă; evaziunea fiscală; traficul de droguri; trafic de persoane ş.a.;

     Există insa si  anumite fapte ale funcţionarilor publici care pot produce

prejudicii importante în cadrul sau prin depăşirea atribuţiilor lor de serviciu, care  nu

trebuie catalogate drept “corupţie”, dacă intenţia funcţionarului nu a fost de a obţine un avantaj

sau profit pentru el sau pentru altul. Exemple de astfel de acte prin care se încalcă legile ori

drepturile cetăţenilor sunt:

     - neglijenţa, lipsa de transparenţă; întârzierea nejustificată;

     - discriminarea; abuzul (în serviciu); nerespectarea procedurilor; eroarea legală / judiciară;

neglijenţa în serviciu (proastă funcţionare ori incompetenţă).

    Deşi nu sunt considerate acte de corupţie, acestea pot favoriza fapte de corupţie sau pot fi generate de aceasta prin mobilizarea unor sume de bani, foloase sau a influenţei unei persoane. (Alistar et al, 2006, pp 7-9)

Sunt calificate ca fiind fapte de coruptie , dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite si urmatoarele :

a) stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacţii comerciale, ori a

bunurilor aparţinând autorităţilor publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere, de administrare sau de gestionare;

b) acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinaţiilor contractate ale creditelor sau subvenţiilor ori neurmărirea creditelor restante;

c) utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Este considerată infracţiune asimilată faptelor de corupţie şi fapta persoanei care, în virtutea funcţiei, a atribuţiei ori a însărcinării primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un agent economic privat, de a îndeplini pentru acesta vreo însărcinare, de a intermedia sau de a înlesni efectuarea unor operaţiuni comerciale sau financiare de către agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.

d) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;

e) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Este infracţiune asimilată faptelor de corupţie şi fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid,

într-un  sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

       

 Degradarea nivelului de trai pentru multi dintre romani , neadaptarea legislaţiei la condiţiile economice şi sociale ,dorinta de imbogatire rapida  prin orice mijloace , face ca starea de fapt să meargă cu mult înaintea stării de drept , în condiţiile în care lipsurile generează specula, iar prohibiţiile de tot felul influenţează consumul, conturand  în principal, tabloul cauzelor concrete care da nastere fenomenului  antisocial numit  corupţie.
                                                                       Continuare